Primăria Oraşului Panciu a fost preocupată de promovarea turistică a Orașului Panciu și a implementat, în perioada februarie 2011-martie 2013, proiectul „Tradiţie şi Spiritualitate pănceană” proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară din oraşul Panciu, Judeţul Vrancea, Cod SMIS18649.

Vedere din interiorul Manastirii Brazi - expozitie foto organizata in cadrul proiectului ”Traditie si spiritualitate panceana”

Vedere din interiorul Manastirii Brazi – expozitie foto organizata in cadrul proiectului ”Traditie si spiritualitate panceana”

Proiectul a fost cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Obiectivul general al proiectului l-a constitut dezvoltarea şi consolidarea turismului în oraşul Panciu, prin intermediul promovării şi valorificării durabile, la nivel naţional, a potenţialului turistic cultural şi natural local, sporirea importanţei turismului şi culturii ca factori de creştere economică.

Obiectivele specifice ale proiectului au constat în promovarea obiectivelor turistice: Mănăstirea Brazi şi Paraclisul Schitului Brazi; Schitu „Sfântul Ioan Botezătorul”; Beciurile monumente de patrimoniu: Beciul Domnesc, Beciul Marin Ştefan, Beciul Vlădoianu; Meşteşugul vinului.

Valoarea totală a proiectului a fost de  998.218,52 lei. Pentru amănunte legate de acest proiect vă rugăm să vizitaţi pagina de internet a proiectului: www.panciuturistic.ro pentru informaţii despre atracţiile turistice ale oraşului daţi click pe link-urile de mai jos.

Orașul Panciu este atestat documentar în secolul XVIII, la 5 decembrie 1798, dar satul Crucea de este atestat documentar inca din secolul XVII, de la 20 iulie 1589. Înconjurat de pământuri boiereşti, răzăşeşti şi mânăstireşti, înfiinţându-se chiar pe o parte din aceste posesiuni, Orașul Panciu nu a beneficiat de la bun început de un “hrisov al târgului” care să stabilească în mod clar limitele sale, posesiunile ori competenţele, modul de aşezare a celor ce doreau să se stabilească aici.  Condica Liuzilor de la 1802 aminteşte de “streinii ot Panciu”, semn că localitatea noastră exista la această dată, dar nu era târg. Ori în perioada de până la 1816 aceasta a fost ridicată la rangul de “târg”, probabil chiar înainte de 1809, când este pomenit Ioniţă Bontăş cu titulatura de “comisar”, probabil al târgului, după părerea lui Gheorghe Untaru , însă documentele nu sunt foarte clare. Condica Visteriei Moldovei de la 1816 arată clar că Panciu era la vremea respectivă un târg. Ori în 18 ani e greu să cred că se poate ridica un târg, fie el şi de 28 de liude(aproximativ 800 persoane). Este clar că vechimea Panciului este mai mare de 1798.

Orașul Panciu este compus din mai multe sate aparținătoare, numele acestora având conotaţii din cele mai variate. Crucea de Jos şi Crucea de Sus, localitățile care au cea mai veche atestare documenatră vine cel mai probabil de la răscrucea de drumuri – pe de o parte drumul Tecuci-Soveja, pe de cealalată parte drumul Țifești-Fitionești, Movilița. Istoricul păncean Mihai Liviu Adafinei pune denumirea de Crucea de Sus și Crucea de Jos pe seama existenței în zonă a unei cruci sau ”troiţe de mai mari dimensiuni, aşezată la o întretăiere de drumuri sau la un loc important”.

În privinţa localităţii Satu Nou denumirea nu este altceva decât o “roire” a localităţii Crucea de Jos, locuitorii acesteia extinzându-se treptat, spre valea Şuşiţei. Denumirea cătunului “Dumbrava” are în mod evident legătură cu o pădure, fiind un toponim des uzitat la români. Denumirea satului Neicu rămâne şi pe mai departe neclară.