Mănăstirea Brazi

Mănăstirea Brazi a fost construit în jurul anului 1654, iniţial patronul spiritual al schitului fiind “Sfântul Gheorghe”. Mănăstirea a avut o istorie zbuciumată. În anul 1807 ieromonahul Dimitrie a luat toată lemnăria de stejar a bisericii şi a dus-o în deal, unde a ridicat biserica Sf. Ioan, mutând acolo şi schitul de maici. Schitul Brazi şi-a reclădit biserica din zid în 1834, rămânând de călugări.

Sfintire biserica Manastirea Brazi

Pe data de 22 septembrie 2014, când are loc prăznuirea Sfântului Sfinţit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi a avut loc slujba de sfinţire a noii biserici de la Brazi, cea care poartă hramurile „Pogorârea Duhului Sfânt“ şi „Sfântul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi“.

Sub şirul de chilii dinspre pârău era un paraclis în care se intra printr-o scară secretă, paraclist care există şi în zilele noastre şi care poate fi vizitat.

schitu Brazi
Imagine de arhiva cu Manastirea Brazi

În zidurile groase de jos se aflau chilii şi o cişmea ce curgea permanent, iar printr-o uşă ce se deschidea dintr-o strană bine mascată se comunică cu un beci lung care nu se mai păstrează la această dată.

Mănăstirea a fost desfiinţată de regimul comunist în 1959 şi a fost reconstruită în 1990, sub îndrumarea stareţei Iustina Angheluţă.

În zile noastre schitul poartă hramul Sfântului Teodosie, sărbătorit în Calendarul Ortodox pe data de 22 august. Fost monah, Sfântului Teodosie a trăit la schit, moaştele acestuia găsindu-se în biserica mănăstirii.

Născut într-un sat din părţile Panciului, Teodosie primeşte metania la Mănăstirea Bogdana şi, în 1674, ajunge Mitropolit al Moldovei.

Cade în dizgraţia domnitorului Dumitraşcu Vodă Cantacuzino şi se retrage la Schitul Brazi, care ţinea la acea vreme de Mănăstirea Bogdana.

Datorită averii pe care o moştenise, reuşeşte să scoată la lumină schitul, zideşte chilii şi chiar o biserică de lemn, fiind considerat unul dintre ctitorii aşezământului monahal.

În timpul unei invazii a tătarilor din 1694 este decapitat în faţa bisericii, pentru că refuză să spună locul unde se aflau odoarele schitului.

După ani în care nu s-a mai ştiut nimic de mormântul acestuia, pe 20 martie 2000, moaştele sfântului au fost descoperite de Iustina Angheluţă (1938-2003), stareţa schitului Brazi.

Moaştele au fost găsite în paraclistul subteran. Trei ani mai tîrziu, în octombrie 2003, a avut loc canonizarea Sfîntului Ierarh Mucenic Teodosie, fiind prima canonizare pe pământul Vrancei, ocazie cu care Sfintul Teodosie a fost declarat patron al oraşului Panciu şi al Vrancei.

Din 2009 la Brazi se organizează şi un Festival de Artă Religioasă care se bucură de un real succes în zonă .

Tot la Panciu, pe o colină situată deasupra Mănăstirii Brazi a fost construit și Schitul ”Sfântul Ioan”. Drumul spre schit se face pe un drum mirific, prin mijlocul viilor, prin cartierul Neicu. O dată ajunși în curtea lăcașului de cult liniștea și frumusețea loculului impresionează.

Schitul Sfântul Ioan Botezătorul a fost metoc al Mănăstirii Brazi. Acest schit a fost întemeiat între anii 1826-1828 de către Dimitrie, starețul Mănăstirii Brazi. În anul 1894, schitului i se zidește și o biserică de zid, alături de cea de lemn. În anul 1936, Teodor Antohi, preot în București, ridică o biserică, însă aceasta cade la cutremurul din 1940. Schitul este desființată în anul 1960, fiind reînființată în anul 1999.

Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul schitului unde slujesc cinci măicuțe.