Ioan Slavici – scriitor şi jurnalist
Ioan Slavici s-a născut la 18 ianuarie 1848 la Siria, judeţul Arad, fiind fiul cojocarului Sava Slavici şi al Elenei Borlea, fiica preotului din localitatea Maderat şi a decedat pe 17 august 1925 în cartierul Crucea de Jos din oraşul Panciu .
După învăţături căpătate în sat, apoi la liceul din Arad şi cel din Timişoara, al minorităţilor, rămâne doi ani acasă ca apoi să meargă la Pesta să înveţe dreptul, dar fără tragere de inimă pentru că lui îi plăceau psihologia şi în general filozofia.
Era atunci epoca în care “Junimea” strângea o seamă de bucovineni şi ardeleni ce exercitau asupra literaturii o înrâurire covârşitoare şi determinau în parte o nouă stare de spirit. Unii se simt dezrădăcinaţi şi cântă satul, alţii, ca Ioan Slavici, se cred datori a lua biciul în mână şi a încerca pedepsirea unei societăţi putrede. Abia pe la sfârşitul anului 1869, când merse la Viena, Slavici cunoscu pe Eminescu şi prin el lucrurile româneşti. Eminescu îl puse, în 1871, în legătură cu Convorbirile Literare, cărora le trimite spre publicare „Studii asupra maghiarilor” şi după aceea „Poveşti”, acesta fiind debutul său literar.
La 24 iulie 1872 se întoarce la Siria şi redactează, în aprilie 1873, Umoristul colaborând cu numele de Ioan Slaviciu Borlescu.
După 1876 îl găsim la redacţia ziarului Timpul, iar din 14 aprilie 1884 organizează ziarul Tribuna la Sibiu. Cu toate că avea o viziune politică foarte combătută, pentru care face şi temniţă la Vatz, în 1889, Slavici era un om paşnic căruia îi plăcea aerul familial, grădinăritul, fotografia, sculptura în lemn.
Slavici s-a stins din viaţă la 17 august 1925 la Panciu, dorinţa sa testimoniară fiind aceea de a fi îngropat la Schitul „Brazi”. Personalitatea puternică a scriitrului paşoptist este evocată peste tot în oraşul Panciu, Liceul teoretic din oraş purtând numele de „Ioan Slavici” (http://www.lispanciu.ro/).
Opera lui Slavici este una remarcabilă, printre creaţiile sale amintind:
Nuvele:
Popa Tanda; Scormon; Gura satului; Budulea Taichii; Moara cu noroc ; Comoara; O viaţă pierdută; Vatra părăsită; O jertfă a vieţii; Pădureanca.
Romane:
Mara; Din 2 lumi; Cel din urmă armaş; Din bătrâni. Poveşti Zâna Zorilor; Floriţa din codru; Ileana cea şireată; Doi feţi cu stea în frunte; Petrea-Prostul; Limir-Împărat; Spaima-zmeilor.
Drame istorice:
Memorii:
Închisorile Mele; Amintiri; Lumea prin care am trecut.