Monitorul de Vrancea: “Turist în Vrancea. Capitolul I: Oraşul Panciu”

Cotidianul Monitorul de Vrancea a realizat un amplu reportaj despre oportunităţile turistice din Oraşul Panciu. Vă invităm să citiţi materialul. Pentru articolul original daţi click aici.

*******

Monitorul vă invită să redescoperiţi Vrancea. Vă prezentăm locuri, oameni, istorii, pe care poate le ştiţi, poate le-aţi uitat sau de care abia acum aflaţi. Dacă vreţi să ne invitaţi undeva sau să ne descrieţi un loc drag, scrieţi-ne pe adresa redactie@monitorulvn.ro.

*******

Situat la 40 de kilometri de reşedinţa judeţului, oraşul Panciu reprezintă centrul administrativ şi economic al podgoriei care îi poartă numele. Renumit pentru vinul spumant, fabricat după metoda champenoise, dar şi pentru lăcaşurile de cult sau monumentele istorice aflate pe teritoriul său, Panciul poate constitui un punct de atracţie pentru turiştii aflaţi în tranzit prin judeţ.

Ca să ajungi la Panciu, dinspre Moldova, ai la dispoziţie trei rute: drumurile judeţene Tişiţa-Soveja, Păuneşti-Moviliţa-Panciu sau Mărăşeşti-Haret-Panciu, toate adiacente Drumului European E85. Dacă pleci din Focşani, mai poţi poţi ajunge la Panciu şi pe ruta Boloteşti-Ţifeşti.
Chiar în centru, la câţiva metri de liceul care îi poartă numele, te întâmpină bustul din piatră al scriitorului Ioan Slavici, operă a sculptorului Florian Calafeteanu, din 1960. Orice localnic te poate îndruma către cimitirul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, de pe Bd. Independenţei, unde se află mormântul scriitorului. Acolo, afli că, iniţial, Ioan Slavici fusese înhumat la Mănăstirea Brazi, dar, după desfiinţarea schitului, în 1959, fiica sa a strămutat osemintele în cimitirul bisericii din oraş, care a devenit loc de pelerinaj pentru toţi cei care doresc să-i aprindă o lumânare. Pe crucea din marmură neagră, se poate citi şi astăzi epitaful semnat de Gala Galaction.
Tot în centrul oraşului, dar la câţiva zeci de metri distanţă de bustul lui Slavici, se află monumentul ridicat de sculptorul C. Dimitriu-Bârlad în memoria eroilor căzuţi în 1916-1919. Pe soclul de beton, înalt de circa 3 metri, se află statuia din bronz a unui soldat. La baza monumentului, pe plăci de marmură, sunt însemnate numele celor 55 de pănceni care au căzut în luptele din Primul Război Mondial.
Dacă eşti pasionat de istorie, mai afli că un alt obiectiv care poate constitui un punct de atracţie pentru tine, poate fi şi ci-mitirul evereiesc care datează din secolul al XIX-lea, situat la ieşirea din Panciu, spre Haret. Cunoscut ca monument istoric, el nu este adminisitrat de autorităţile locale, ci de Comunitatea evreiască din Vrancea, astfel că, deşi încă mai păstrează monumente funerare specifice culturii mozaice, cimitirul se află într-o continuă degradare.

Paraclis unic în ţară, la Mănăstirea Brazi

Un indicator de la intersecţia străzilor Nicolae Titulescu cu Ioan Slavici, te îndrumă spre unul dintre cele mai renumite lăcaşuri de cult din zonă: Mănăstirea Brazi. Distanţa de un kilometru poate fi parcursă atât pe jos, cât şi cu maşina, datorită drumului asfaltat. Mănăstirea este ctitoria fostului Mitropolit al Moldovei, Teodosie al II-lea, decapitat de tătari, în 1694 şi ale cărui moaşte, descoperite la începutul anilor 2000, sunt păstrate în paraclisul bisericii. Canonizat în 2003, Teodosie al II-lea este ocrotitorul spi-ritual al oraşului, fiind prăznuit, anual, pe 22 septembrie. Racla cu moaştele sale este loc de pelerinaj pentru credincioşii din toată ţara. Un important punct de atracţie al mănăstirii îl constituie şi paraclisul subteran, unic în ţară, din care, în trecut, se putea ieşi printr-un tunel secret pe Valea Şuşiţei. Chiar dacă s-a păstrat, culoarul nu mai poate fi vizitat, el fiind astupat în timpul restaurării mănăstirii.
Tot pe Dealul Neicului, dar la o distanţă de aproximativ doi kilometri de Brazi, se află şi Schitul „Sf. Ioan Botezătorul”, unde îşi trăiesc viaţa, întru rugăciune, un număr de cinci măicuţe. Aici se ajunge, deocamdată, numai pe drum viticol, încă neamenajat. Schitul a fost ridicat în perioada 1826-1828, de către Dimitrie, fostul stareţ al Mănăstirii Brazi. Desfiinţat în anii ’60, el a fost refăcut la sfârşitul anilor ’90 şi sfinţit, în mai 2009, de ÎPS, Epifanie Norocel, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei.

Turism organizat la Hrubele lui Ştefan cel Mare

Un alt indicator din centrul oraşului te informează că Podgoria Panciu, renumită atât pentru calitatea licorilor bahice produse aici, cât şi pentru suprafaţa de vie de peste 10 mii de hectare, este punct de plecare în traseul turistic Drumul Vinului, care include vii, crame şi hrube. Păncenii ştiu că Beciurile Domneşti, cunoscute sub numele de Hrubele lui Ştefan cel Mare, deoarece sunt atestate documentar încă de pe vremea voievodului, reprezintă cele mai importante puncte de atracţie pentru turiştii care vin în oraş.
În prezent, ele sunt proprietatea privată a societăţii Veritas SA şi pot fi vizitate doar în grupuri organizate. Taxa de intrare este de 1 euro/persoană, iar dacă se doreşte şi o degustare de vinuri, ea este de 5 euro/persoană. Preţul acoperă degustarea a 6 sortimente de vinuri, două li-niştite şi patru spumante.
Pe lângă vizitarea hrubelor, Veritas mai oferă şi posibilitatea de vizitare a vinotecii, în care se află peste 50 de mii de sticle de vin, cea mai veche datând din 1949. Oaspeţii mai pot vizita şi combinatul de vinificaţie, iar vara, în perioada de vegetaţie, pot admira panorama podgoriei din cel mai înalt punct al său, 374 de metri, acolo unde se află amplasamentul casei de apă a societăţii. Tot în perioada de vegetaţie, specialiştii viticoli pot admira şi cea mai mare colecţie de soiuri de vinuri româneşti şi străine din ţară, creată în 1984 de către inginerul Vasile Popa, fostul director al unităţii.

Internet gratuit la Bibliotecă

Dacă eşti depen-dent de internet şi nu deţii un telefon mobil care să-ţi permită accesul la el, trebuie să ştii că, în Panciu, nu există săli de internet. Poţi merge, însă, la Bi-blioteca Publică, situată în incinta Casei de Culttură, pe Bd. Independenţei, care îţi oferă, gratuit, posibilitatea de a intra la un calculator şi de a-ţi verifica email-urile. Dacă eşti pasionat de lectură sau, pur şi simplu, doreşti să-ţi petreci timpul într-un mod plăcut, tot în sala de lectură poţi cere să citeşti unul dintre cele peste 30 mii de volume şi colecţii aflate aici.

Masă la restaurant, cazare doar la Valea Câmpului

Din nefericire, dacă vii la Panciu pe cont propriu, nu ai rude sau cunştinţe la care poţi înnopta, cazarea este o problemă. Oraşul nu dispune nici de hoteluri, nici de pensiuni. În cazuri de forţă majoră, poţi înnopta la Mănăstirea Brazi, care oferă condiţii destul de bune, deşi chiliile nu sunt, încă, acreditate pentru tu-rism ecumenic. Toată lumea te îndrumă, însă, către „Popasul Valea Câmpului”, din cătunul Talapan, situat la ieşirea din Străoane, spre Soveja, unde se poate ajunge cu maşina. Pensiunea, cotată la 3 stele, dispune de 6 camere duble, care pot fi închiriate la preţuri cuprinse între 80 şi 100 de lei. Aici se poate servi şi o masă caldă, în funcţie de preferinţele clientului şi de meniul disponibil, la preţuri negociabile.
Tot o masă caldă, dar numai pentru grupurile organizate oferă, la restaurantul propriu, şi societatea Veritas. Preţul unui meniu variază între 12-20 de euro, iar pentru cei care optează şi pentru un program folcloric, se percep taxe suplimentare. Cu toate acestea, mâncarea nu este o pro-blemă dacă eşti în tranzit sau în vizită prin Panciu. Oraşul dispune atât de supermarket-uri şi magazine alimentare, cât şi de trei restautante, toate situate în centrul oraşului, care pot servi atât preparate tradiţionale româneşti, cât şi de tip fast-food. (Un articol de Dana Munteanu)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*